Pozeee

Fotografiile următoare sunt făcute şi prelucrate de un maestru, Adi. Nu vreau să îl umflu în pene, dar ştie chestii. Şi vă pot demonstra.

6 luni

Azi copilul meu face 6 luni. Jumătate de an. E fantastic cum trece timpul. Parcă azi noapte am chemat salvarea şi m-am dus la spital. Parcă aseară am ţinut-o pentru prima dată în braţe şi i-am dat să pape. Acum ştie să comunice, fie doar prin gângurit dar ne spune ea chestii... Păcat că noi nu înţelegem. 

Am început să îi citesc poveşti. Sau să citesc la pereţi, o luaţi cum vreţi. Degeaba îi citesc cu intonaţie, mă strâmb sau mă prefac a fi moşul din poveste, nu are nici o treabă. Ea vorbeşte în legea ei. 

A învăţat să ţipe şi are grijă să ne arate în fiecare dimineaţă. La ora 6 se trezeşte, mănâncă şi apoi începe să vorbească cu jucăriile din jurul ei. Sunetele sunt diferite şi accentuate pe zi ce trece. Mă tot chinui să o fac să repete "ma-ma", "ta-ta"... "la-ra", dar se uită la mine şi râde.

A învăţat cât de bine este să stea în braţe. Şi cum îl vede pee Bogdan, cum ridică mâinile în aer, fericită că va fi luată în braţe. 

Mă bucur că a rămas acelaşi copil cuminte pe care l-am adus din spital, că nu plânge decât când o doare ceva (şi se întămplă o dată pe lună), că are grijă să mă anunţe, fără mare scandal, că îi este foame sau trebuie schimbat pampersul, că stă cuminte cu jucăriile cât îmi fac eu treaba... Sunt conştientă că nu va mai ţine mult povestea. A început deja să îşi mute poziţia iniţială.

Acum Bogdan o învaţă să spună "ma-ma" şi "la-ra". Iar ea râde. 

Ipostaze

Aaaaaiiiiiiiiooooouuuuuuuiiiiiiiiiiiii!!!!!!!!!!!!!

Copilul meu doarme. Nimic neobişnuit. Doar că a dormit toată ziua aproape. S-a trezit pe la 6 jumate, cred, şi a stat cuminte în pătuţ, apoi pe la 8 jumate a adormit la loc. Asta după ce a păpat, bineînţeles. Şi s-a mai trezit la 1 jumate pm. A plâns puţin, a devorat o supică şi acum doarme din nou. Exagerat totuşi. Sper la noapte să nu mă ţină cu ochii pe pereţi.

Este incredibil de haioasă când începe ea să vorbească. "aaaaaiiiiiiiiooooouuuuuuuiiiiiiiiiiiii" şi asta e doar o propoziţie. Când stăm noi două la taclale... îmi spune romane întregi. E adorabilă! Abia aştept să ţipe după mine...

Ziua Mamei

Azi dimineaţă la ora 4 Lara mi-a dat trezirea. Neobişnuit din partea ei dar am zis hai, o dată. Dinţişorii ei mai  au puţin şi văd lumina zilei. Şi pentru asta îmi vor apărea mie câteva fire albe. Am crezut iniţial că va adormi după ce va devora puţin lăptic. Dar nu. Domnişoara era prea stresată din cauza gingiei şi nu i s-a mai lipit somnul de ochişori. Plus că a regurgitat de doua ori deci am schimbat aşternuturile şi pe ea de tot atâtea ori. Pe la 5 am decis că nu se mai poate dormii oricum şi ne-am retras în sufragerie pentru a lăsa tăticul să doarmă. Avea o faţă... mi se rupea sufletul. Măcar de ar fi zis ceva... "agugu!", "abubu!", "agaga!", "mă doare, femeie!". Nimic. Ne-am uitat la desene animate, am lăsat-o să îmi roadă degetul, după care mi-am dat seama (târziu ce-i drept) că are temperatură. I-am dat Panadol şi am aşteptat. Întradevăr nu mai frigea atât de tare după vreo jumătate de oră, dar după altă jumătate iar era fierbinte. Am decis să fac ce m-a învăţat doctora: i-am băgat termometrul în funduleţ şi am ţinut-o de vorbă. De fapt vorbeam singură şi ea se uita cu privirea pierdută la mine. Îmi venea să plâng.  După câteva minute termometrul arăta 38 de grade. Groaznic! Doar mămicile mă pot înţelege. Mi-am tras două palme imaginare, mi-am venit în fire şi am încercat să îi mai dau să pape, în ideea că poate va adormi. Da, sigur. Am fost nevoită să stau cu ea până la 7 în sufragerie, să ne uităm la desene, să vorbim, să ne giugiulim. Pe la 7 s-a observat o urmă de somn de faţa ei. Am dus-o în dormitor, am conectat biberonul şi a adormit. Până la 8 jumate evident. 

În decursul zilei de azi, 8 Martie 2009, copilul meu a vomat de 5 sau 6 ori (sunt prea obosită şi nu îmi amintesc exact), de tot atâtea ori am schimbat-o de hăinuţe dar şi aşternuturile. Acum stă cu Bogdan în sufragerie după ultima păţanie. Adormise şi exact când mă gândeam să mă retrag încet, a vomitat din nou.

În altă ordine de idei, Ziua Mamei a fost la propriu pentru mine. Ne-am plimbat prin parc, prin mall, am râs puţin împreuna cu Bogdan de piţipoance şi cocalari, ce mai! O zi memorabilă!